anestezic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anesthésique)

1. (substanţă) care produce anestezie; anesteziant.

anesteziant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. anesthésiant)

1. (produs, substanță) care anesteziază.
2. (produs, substanță) având capacitatea de a anestezia, de a adormi.
3. (sinonim) anestezic.

anestezimetru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anesthésimètre)

1. aparat pentru măsurarea cantităţii de anestezic inhalat.
2. aparat cu care se apreciază gradul de insensibilitate într-o regiune a corpului.

avertină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avertine)

1. pulbere albă, cristalină, cu gust şi miros aromatic, anestezic general.

chelen

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. kélène)

1. cloretan, folosit ca anestezic local.

ciclopropan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cyclopropane)

1. gaz incolor, inflamabil şi exploziv, cu miros şi gust caracteristic, folosit în inhalaţii cu anestezic general.

cloretan

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. chloréthane)

1. (chimie) derivat monoclorurat al etanului, întrebuințat ca anestezic, la fabricarea tetraetil-plumbului, ca solvent pentru rășini et cetera; clorură de etil.