dezangajare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (dezangaja)

1. acțiunea de a (se) dezangaja.
2. complex de măsuri menit să separe forțele armate ale unor state opuse, spre a înlătura pericolul unei confruntări militare.
3. (psih.) modificare a participării afective și emoționale a unui subiect într-o activitate sau relație.

neangajare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. non-engagement)

1. refuzul oricărei alianțe politice sau militare; nealiniere.
2. (antonim) aliniere.

reangajare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. reangaja)

1. acțiunea de a (se) reangaja și rezultatul ei; angajare nouă.
2. (în vechea armată) act de rămânere în cadrele active ale armatei ale unor grade inferioare (sergenți), care primeau primul grad de subofițer.

angajament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. engagement)

1. obligație luată de cineva din proprie inițiativă; promisiune solemnă.
2. obligație asumată în scris de o întreprindere față de bancă.
3. angajare a cuiva într-un loc de muncă.
4. punere a pucului sau a mingii în joc.

asinclitism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. asynclitisme)

1. (med.) mod asimetric de angajare și coborâre a fătului în bazin.

blitzkrieg

Parte de vorbire:  s.n. (germanism)  
Etimologie: (germ. Blitzkrieg)

1. tactică militară ofensivă care vizează obținerea unei victorii decisive prin angajarea localizată și limitată în timp a unui puternic set de forțe motorizate, terestre și aeriene; ofensivă (militară) care urmărește obținerea cât mai rapidă a unei victorii decisive; război „fulger”.

cadru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cadre, (II) rus. kadri)

1. structură de rezistență din bare de lemn, metal, beton armat etc., legate rigid; suport pentru diferite aparate.
2. ramă.
3. aparat de gimanstică pentru mișcări de mlădiere.
4. pervaz.
5. (fig.) mediu, ambianță.
6. (fig.) limitele în care se desfășoară o activitate, o acțiune.
7. element al unei mărci poștale, detaliul exterior al desenului.
8. imagine înregistrată pe un film fotografic; clișeu, negativ.
9. subdiviziune a acțiunii unui film, reprezentând o succesiune continuă de imagini; câmp(1).
10. (tv.) figura descrisă de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini.
11. antenă de forma unei bobine, cu un număr mic de spire, în recepțiile radioelectrice și în radiogoniometrie.
12. (pl.) serviciu administrativ al unei întreprinderi, instituții etc. care se ocupă cu angajarea și evidența personalului.
13. efectiv al unei întreprinderi, instituții, organizații etc.; (sg.) cel care face parte dintr-un asemenea efectiv.

nealiniere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. non-alignement)

1. concepție și practică politică de neparticipare la confruntările dintre diferite state sau blocuri politico-militare, neangajare.

neangajat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. non-engagé)

1. care nu are un angajament.
2. (despre state) care duce o politică de neangajare.