angajator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (angaja + tor)

1. persoană, companie sau altă organizație care angajează pe cineva pe un loc de muncă, contra unui salariu.

interviu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl., fr. interview)

1. schimb de întrebări și răspunsuri între un jurnalist și o persoană (sau un grup de persoane) pe un subiect.
2. specie publicistică ce constă în chestionarea directă de către un ziarist a unei personalități spre a obține unele aprecieri, opinii, informații în diverse probleme în vederea difuzării lor prin intermediul presei sau radio-televiziunii; (prin ext.) textul convorbirii.
3. convorbire a unui sociolog-anchetator cu persoana sau persoanele supuse cercetării sociologice.
4. convorbire între un angajator și un candidat în vederea obținerii unui loc de muncă.
5. ~-document = interviu cu valoare de document.
6. ~-fulger = interviu luat rapid.
7. reportaj-~ = material publicistic în care sunt folosite deopotrivă procedeele reportajului și ale interviului.

jobshop

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. jobshop)

1. piață a forței de muncă.
2. loc de întâlnire între angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, fie că sunt tineri absolvenți sau șomeri; târg al forței de muncă.

salariat, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. salarié)

1. I. care primește un salariu.
2. (despre muncă) recompensată, plătită cu un salariu.
3. II. persoană care primește un salariu, care este plătită de un angajator.

hărțuire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (v. hărțui)

1. acțiunea de a (se) hărțui; harță, hărțuială, hărțuit, încăierare.
2. desfășurare a unor atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a-i provoca panică și de a-i împiedica acțiunile.
3. necăjire a cuiva cu tot felul de neplăceri; cicălire, sâcâire.
4. (reg.) asmuțire a unui câine.
5. purtare a unor discuții repetate și contradictorii cu cineva.
6. ~ sexuală = comportament inadecvat prin care o persoană, angajator, angajat sau lucrător extern dintr-o companie, acționează în vederea obținerii favorurilor de natură sexuală în beneficiul propriu sau în beneficiul unei terțe părți.

femeie-muncitor

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (femeie + muncitor)

1. femeie care, în schimbul unui salariu, efectuează în general muncă manuală pentru un angajator; muncitoare.