Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (cf. fr. anorexique)
1. I. legat de anorexie sau de pierderea poftei de mâncare; anorectic.
2. care suferă de anorexie și mai precis de anorexie nervoasă; anorectic.
3. II. persoană atinsă de anorexie; anorectic.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. anorectique)
1. (suferind) de anorexie; anorexic.
2. (persoană) care suferă de anorexie nervoasă; anorexic.