Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antenne, lat. antenna)
1. fiecare dintre cele două organe de simţ, firişoare mobile pe capul unor insecte, al crustaceelor şi miriapodelor.
2. dispozitiv de transmitere, de captare a undelor electromagnetice, la aparatele de emisie sau de recepţie a undelor.
3. vergă a unei vele latine, foarte lungă, ascuţită la extremităţi.
4. (fam.; pl.) sursă de informaţii.
5. filială, unitate subalternă detaşată pe lângă un organism central.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. antenatal)
1. apărând sau existând înainte de naștere; prenatal.
2. referitor la perioada (de viață) dintre concepție și naștere.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antenates)
1. supraclasă a artropodelor, animale prevăzute cu antene: insecte, miriapode şi crustacee.
Parte de vorbire: s.
Origine: (micro1- + antenă)
1. antenă (2) de dimensiuni reduse.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pantène)
1. (mar.) vergi în ~ = vergi (înclinate) în bernă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cadre, (II) rus. kadri)
1. structură de rezistenţă din bare de lemn, metal, beton armat etc., legate rigid; suport pentru diferite aparate.
2. ramă.
3. aparat de gimanstică pentru mişcări de mlădiere.
4. pervaz.
6. (fig.) limitele în care se desfăşoară o activitate, o acţiune.
7. element al unei mărci poştale, detaliul exterior al desenului.
8. imagine înregistrată pe un film fotografic; clişeu, negativ.
9. subdiviziune a acţiunii unui film, reprezentând o succesiune continuă de imagini; câmp(1).
10. (tv.) figura descrisă de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini.
11. antenă de forma unei bobine, cu un număr mic de spire, în recepţiile radioelectrice şi în radiogoniometrie.
12. (pl.) serviciu administrativ al unei întreprinderi, instituţii etc. care se ocupă cu angajarea şi evidenţa personalului.
13. efectiv al unei întreprinderi, instituţii, organizaţii etc.; (sg.) cel care face parte dintr-un asemenea efectiv.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. quinquagénaire, lat. quinquagenarius)
1. I. care are între cincizeci și cincizeci și nouă de ani; cincantenar.
2. care aparține, care este propriu unei astfel de persoane.
3. II. persoană a cărei vârstă este între 50 și 59 de ani; cincantenar.
Parte de vorbire: s.
Origine: (diplo- + -pod)
1. pl. clasă de antenate cu două perechi de picioare la fiecare segment.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. directionnel)
1. care orientează, care arată direcţia; care servește la dirijarea unei mișcări sau la indicarea unei direcții.
2. (despre radio) care emite pe un fascicul puţin divergent; directiv.
3. se spune despre o antenă care emite sau recepționează unde într-o singură direcție.
4. antenă ~ă = antenă de emisie sau recepţie dotată cu directivitate.
5. (despre galerii de mină) care este săpat în lungul direcției straturilor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dôme, germ. Dom)
1. catedrală de mari proporţii; cupola de deasupra a unui edificiu monumental.
2. structură geologică sau anatomică în formă de cupolă.
3. formă de cristal caracterizată prin existenţa a două feţe înclinate, simetrice.
4. recipient montat în partea superioară a unui cazan orizontal cu aburi.
5. acoperire metalică a unui sonar sau a altor aparate de pe fundul unei nave.
6. sferă de plastic care acoperă antena unui radiolocator.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. feeder)
1. linie de transmisie a semnalului de înaltă frecvenţă de la emiţător la antenă sau de la aceasta la receptor.