Dictionar

Rezultate secundare (Anterele.):

Anterofor

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. anthérophore)

1. (bot.) axă cilindrică sau aplatizată (la efedre) care poartă anterele.


Clapetă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. clapet)

1. clapă de dimensiuni mici.

2. (bot.) parte articulată care închide anterele şi care, prin deschidere la maturitate, eliberează polenul.


Polenic

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. pollinique)

1. sac ~ = fiecare dintre cavităţile din anterele staminelor în care se formează polenul.


Protandrie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. protandrie)

1. (bot.) modalitate de hermafroditism în care anterele (organele mascule) se dezvoltă înaintea stigmatelor (organele femele care colectează polen), ceea ce evită autogamia; proterandrie.

2. (zool.) modalitate de hermafroditism în care specia este mai întâi mascul, apoi femelă, pentru a îmbunătăți eficiența reproductivă; proterandrie.

3. (antonime) protoginie, proteroginie.


Sex

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. sexe, lat. sexus)

1. ansamblu de caracteristici morfologice și fiziologice care diferențiază organismele animale și vegetale în masculi și femele.

2. fiecare dintre cele două categorii de oameni și de animale astfel diferențiate.

3. (la animale) ansamblu de caractere fizice (identice sau similare cu cele ale oamenilor) care diferențiază, la o specie, indivizii masculi și femeli și care permit reproducerea.

4. (la animale) ansamblu de caractere corporale externe care diferențiază masculul și femela.

5. (la animale) organe de reproducere.

6. (la plante) ansamblu de caractere care disting organele sau elementele de reproducere mascule (anterele, anteridiile etc.) și femele (pistilele, ovarele etc.) sau plantele care poartă aceste organe.

7. (la om) ansamblu de elemente celulare, organice, hormonale etc., care diferențiază bărbații și femeile și care le permit se reproducă.

8. (la om) conformație specifică care face posibilă distingerea bărbatului și femeii prin semne fizice externe (caracteristici sexuale primare și secundare).

9. (la om) organele genitale externe implicate în actul sexual și procreație (penis și testicule; vulva).

10. (prin anal.) ceea ce evocă diferențele morfologice ale bărbatului și femeii, masculului și femelei (ex. desenul este sexul masculin al artei…).

11. calitatea masculinității sau feminității atribuite unui individ în conformitate cu un set de criterii fizice, psihologice, comportamentale, sociale (ex. slăbiciunea sexului ei).

12. (prin anal.) ceea ce evocă diferențele mentale dintre bărbat și femeie.

13. (mai ales la pl.) toate persoanele aparținând aceluiași sex.

14. ceea ce este relativ la relațiile carnale ale sexelor, la activitatea sexului ca organ al plăcerii; erotism, libidou, senzualitate.

15. (fam.) raport sexual; act sexual; împerechere; sexualitate.

16. al doilea ~ = sex feminin, feminitate, condiție a femeilor.

17. al treilea ~ = homosexualitate.

18. ~ul tare (sau viril) = bărbații.

19. ~ul slab (sau frumos) = femeile.

20. ~ legal = sex care este declarat la naștere și care apare în registrul stării civile.

21. fără ~ = fără un semn exterior vizibil de masculinitate sau feminitate.


Sinanterale

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. synanthérales)

1. ordin de plante cu flori cu anterele concrescute, cuprinzând o singură familie, compozeele.