Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. fr. antilogique)
1. care se opune logicii; contrar legilor logicii; ilogic, irațional.
2. (antonime) coerent, logic, rațional.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cohérent, lat. cohaerens)
2. constituit din părţi care sunt strâns, logic legate între ele; închegat, unitar; coeziv.
3. care menține o logică, armonie a gândirii.
4. (fiz.) (despre unde) care are aceeaşi lungime de undă şi diferenţă de fază constantă în timp.
5. (antonime) antilogic, incoerent.