Dictionar

Rezultate principale (Antrenament;):

Antrenament

Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. entraînement)

1. complex de exerciţii desfăşurate sistematic pentru antrenarea unui sportiv, dansator, a vocii unui cântăreţ etc.

2. exerciţiu metodic la care este supus un organ sau întregul organism animal în scopul obţinerii unei producţii superioare.


Rezultate secundare (Antrenament;):

Supraantrenament

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (după fr. surentrainement)

1. (sport) stare patologică în urma unor eforturi exagerate, incorect dozate.

2. antrenament fizic excesiv cauzând suprasolicitare și formă slabă.


Canter

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl., fr. canter)

1. (hipism) galop scurt şi uşor, de antrenament; mic galop de încercare (cel mai adesea, înainte de cursă).


Cantonament

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cantonnement)

1. staţionare vremelnică (a trupelor în marş) într-o localitate; loc unde sunt cantonate trupe.

2. loc amenajat pentru antrenamentul sportivilor.


Centrifug, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. centrifuge)

1. adj. care tinde se îndepărteze de centru; centrifugal.

2. forţă = forţă care tinde depărteze un corp în mişcare circulară de centrul lui de rotaţie. II s. f. aparat, maşină cu ajutorul căreia se efectuează operaţia de centrifugare.

3. instalaţie destinată antrenamentului astronauţilor, care simulează acţiunea acceleraţiilor de lungă durată.


Deltadrom

Parte de vorbire: s.
Origine: (delta/plan/ + -drom)

1. loc de desfăşurare a antrenamentelor şi concursurilor de deltaplanism.


Footing

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. footing)

1. (sport) tip de antrenament în care se alternează cursele cu marşurile, pentru a întări rezistenţa gambelor şi a respiraţiei.


Formă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. forme, lat. forma)

1. înfățișare, aspect exterior; contur.

2. modul de existență, de organizare internă, interacțiunea și legăturile reciproce dintre elementele constitutive ale obiectului.

3. ~ele conștiinței sociale = ansambluri distincte de reprezentări, idei, concepții determinate social și istoric, care alcătuiesc conștiința socială; ~ logică = structură mintală în conformitate cu principiile gândirii și având drept funcție organizarea conținutului acesteia.

4. stabilirea de maximă capacitate de efort a organismului, prin antrenament; condiție fizică bună; a fi în ~ = a fi capabil de randament maxim.

5. totalitatea mijloacelor prin care se exprimă conținutul unei opere de artă.

6. fel, chip, mod.

7. mod de organizare, de conducere politică, socială etc.

8. dispoziție legală de procedură.

9. viciu de ~ = nerespectare a unei dispoziții de procedură care atrage anularea unui act sau a unei hotărâri judecătorești.

10. aspect pe care îl ia un cuvânt pentru a îndeplini o funcție gramaticală.

11. stare de agregare a corpurilor.

12. tipar, calapod, model.

13. (poligr.) cutie de oțel în care se toarnă literele; zaț al unei pagini.

14. ~ de relief = neregularitate a suprafeței Pământului, rezultat al interacțiunii agenților geografici interni și externi; (mat.) fiecare dintre expresiile analitice sub care poate fi pusă aceeași relație.