Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anxiété, lat. anxietas)
1. stare patologică de nelinişte, de teamă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (ambli- + -timie)
1. denumire generică pentru fenomenele de obsesie, de suspiciune şi anxietate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anancastique, germ. anankastisch)
1. referitor la o idee fixă care nu este controlată de conștiință; obsesiv, obsesional.
2. psihopatie ~ă = psihopatie caracterizată prin slăbirea simţului realului, tendinţa spre anxietate, ipohondrie, nehotărâre şi impresionabilitate.
Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (engl. antidepressant)
1. (medicament) care combate depresia și tulburările de anxietate; antidepresiv.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anxiogène)
1. (medicament, agent) care provoacă anxietate.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anxiolytique)
1. (medicament) care combate anxietatea.
Parte de vorbire: adj., s.m.f.
Origine: (fr. anxieux)
1. (cel) care suferă de anxietate, care simte anxietate.
2. (persoană) care își face griji (sau temeri) nemotivate; (om) neliniștit, îngrijorat.