Aparţine

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. appartenir)

1. a ţine de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva; a face parte (din).

---

Aalenian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).

2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.

3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.

---

Abaţial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abbatial, lat. abbatialis)

1. care aparține unei abații, de abație.

2. care constituie un element al unei abaţii.

3. biserică ~ă = biserica principală a unei abații.

4. oraș ~ = oraș construit în jurul unei abații celebre.

---

Abdominal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abdominal)

1. care se referă la abdomen, care aparține abdomenului; ventral.

2. cavitate ~ă = cavitate cuprinsă între pereții abdomenului; cavitatea abdomenului.

---

Absolutiza

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. absolutiser)

1. a atribui unui fapt, unei idei o valoare absolută.

2. a considera, în mod greșit, o latură a unui lucru ca o entitate de sine stătătoare, rupând-o de complexul căreia îi aparține.

---

Academist, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. académiste)

1. I. referitor la academism, care aparține academismului.

2. II. (rar) membru sau elev al unei academii.

---

Acadian, -ă

Parte de vorbire: adj., s.n.
Origine: (fr. acadien)

1. s.n. a doua perioadă a cambrianului.

2. adj. care aparține acadianului, privitor la acadian.

---