Rezultate principale (Aparatură):
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Apparatur)
1. ansamblul aparatelor care asigură funcţionarea, controlul şi reglarea unei maşini sau instalaţii.
Rezultate secundare (Aparatură):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (micro- + aparatură)
1. aparatură specifică microchimiei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (miniaparat)
1. aparatură de dimensiuni reduse.
Parte de vorbire: s.
Origine: (auto2 + staţie)
2. autospecială pe care sunt montate aparatură şi mijloace destinate unei anumite funcţiuni.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. digitaliser)
1. a administra digitalină unui bolnav cardiac.
2. a manevra cu degetele o aparatură electronică sau de control.
3. (inform.) a coda numeric o informaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. digitron)
1. tub de descărcare luminescentă cu mai mulţi catozi, pentru indicaţii alfanumerice în aparatura digitală de măsură.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Laboratorium, fr. laboratoire)
1. local, încăpere cu aparatură specială pentru cercetări ştiinţifice, experienţe, lucrări fotografice etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (mini1- + laborator)
1. aparatură care stabileşte într-un timp foarte scurt, pe bază electronică, rezultatul unei analize (3).
Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. pilote)
1. s. m. conducător al unei (aero)nave, al unei mașini.
2. ~ automat = aparatură care menține automat drumul unei (aero)nave.
3. persoană autorizată să conducă nave, trenuri etc. în locuri primejdioase.
4. adj. (despre o uzină, o fermă etc.) care servește ca model, drept călăuză.
5. stație ~ = stație model, etalon; vas ~ = pilotină.