apartenenţă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. appartenance, it. appartenenza)

1. faptul de a aparţine cuiva, de a ţine de ceva.
2. (mat.) calitate a unui element care face parte dintr-o mulţime.

carnet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. carnet)

1. caiet mic (pentru însemnări).
2. act, document de forma unui mic carnet (1), în care se arată apartenenţa posesorului.

citadinism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. cittadinismo)

1. apartenența și capacitatea individului de a acționa în contextul unei comunități citadine specifice; caracter citadin.

clav

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. clavus)

1. bandă de stofă purpurie, care, aplicată pe tunică, indica apartenenţa la ordinul senatorial sau ecvestru în vechea Romă.
2. margine de lână purpurie în toga pretextă ca semn al cetăţenilor romani sub 15 ani.

confesionalism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Konfessionalismus, it. confessionalismo)

1. concepţie teologică ce consideră obligatorie apartenenţa la o anumită confesiune.

confesionalitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Konfessionalität, it. confessionalità)

1. apartenenţă la o anumită confesiune sau credință religioasă.

conştiinţă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. conscience, lat. conscientia)

1. forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realităţii obiective prin intermediul senzaţiilor, percepţiilor şi gândirii, sub formă de reprezentări, noţiuni, judecăţi, raţionamente, inclusiv procese afective şi voliţionale.
2. gândire, spirit.
3. faptul de a-şi da seama; înţelegere.
4. ~ socială = ansamblul concepţiilor etc. unei societăţi ca reflectare a vieţii ei materiale; ~ de clasă = faptul de a fi conştient de apartenenţa la o anumită clasă, de a înţelege interesele acestei clase, rolul ei istoric.
5. sentiment pe care omul îl are asupra moralităţii acţiunilor sale.
6. proces de ~ = luptă sufletească generată de momente şi de situaţii de viaţă deosebite, cruciale; mustrare de ~ = remuşcare.
7. libertate de ~ = dreptul recunoscut cetăţenilor de a avea orice concepţie religioasă, filozofică etc.