Parte de vorbire: s.
Origine: (it. applauso, lat. apllausus)
1. bătăi repetate din palme (în semn de admiraţie, de mulţumire etc.).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. applaudere, după fr. applaudir)
2. tr. (fig.) a-şi exprima mulţumirea, entuziasmul, prin aplauze.
Parte de vorbire: interj.
Origine: (fr., it. bravo)
1. exclamație (însoțită de aplauze frenetice) care marchează satisfacția, aprobarea, chiar entuziasmul; excelent, foarte bine, minunat.
2. (var.) (pop.) brava, (înv.) bravos.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cascade)
1. cădere naturală de apă de la o mare înălţime; cataractă.
2. (fig.) suită de lucrări care se produc în sacade.
3. ~ de râs = râs sacadat şi prelungit; ~ de aplauze = aplauze puternice.
4. montaj în ~ = mod de legare a unor aparate, maşini sau circuite electrice astfel încât curentul de la intrare să fie egal cu cel de la ieşirea elementului anterior.
5. succesiune de uzine hidroelectrice pe un curs de apă regularizat.
6. cădere liberă, pe sol, a unui acrobat sau cascador.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ovation, lat. ovatio)
1. manifestare publică prin aclamaţii şi aplauze entuziaste de admiraţie sau aprobare faţă de cineva sau faţă de o acţiune, o iniţiativă etc.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. rampe, germ. Rampe)
1. teren înclinat, privit în sensul în care urcă.
2. porțiune din traseul unei căi ferate sau a unui drum în pantă urcătoare.
3. platformă amenajată în stații pentru încărcarea și descărcarea vagoanelor de cale ferată.
4. ~ de lansare = suport echipat cu diferite dispozitive de orientare și ghidare de pe care se lansează avioanele catapultate sau rachetele.
5. balustradă la o scară sau la un pod.
6. barieră.
7. partea din față a unei scene de teatru, unde sunt instalate luminile.
8. a vedea lumina ~ei = a intra în repertoriul unui teatru, a fi jucat în fața publicului; a chema la ~ = a cere prin aplauze revenirea artiștilor pe scenă.
9. compartiment din melcul urechii interne; scală.