Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aplasie)
1. întrerupere a dezvoltării unui ţesut sau organ.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
6. HU aplázia, fejlődés megállása
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
4. DE Anaplasie; Umgelstaltung
5. RU aнaплaзия; переобрaзовaние
6. HU anaplázia, regresszív átalakulás
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anaplasie)
1. dezvoltare incompletă sau anormală a unei celule, a unui ţesut.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cataplasie)
1. (med.) reversie (degenerativă) a celulelor sau a țesutului la o formă anterioară sau mai primitivă; metaplazie regresivă.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
1. LAT cataplasia
2. FR cataplasie
4. DE Kataplasie; rückläufige Umbildung eines Gewebes
5. RU кaтaплaзия
6. HU kataplázia, visszafejlődés
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. métaplasie)
1. transformare progresivă a structurii unui ţesut sau a celulelor sub aspect funcţional, mai ales în cazul unei regenerări.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Paraplasie)
1. (med.) formare patologică a unui ţesut.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aplasique)
1. (despre ţesuturi, organe) care prezintă aplazie.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. cataplasie)
1. (med.) reversie (degenerativă) a celulelor sau a țesutului la o formă anterioară sau mai primitivă; metaplazie regresivă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hémiencéphalie)
1. aplazie cerebrală limitată la o singură emisferă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. myélophtisie)
1. aplazie a măduvei osoase, care produce o anemie gravă.