OK
X
aprobare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (aproba)
1.
faptul
de
a
aproba.
2.
act
prin
care
se
aprobă
ceva.
accept
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Akzept)
1.
înscris
prin
care
cineva
se
obligă
să
achite
o
datorie
la
scadență.
2.
acord,
aprobare.
aclamație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. acclamation, lat. acclamatio)
1.
manifestare
de
simpatie,
de
aprobare
entuziastă,
a
unei
mulțimi;
ovații.
ad referendum
Parte de vorbire:
loc. adj.
Etimologie: (lat. ad referendum, pentru a referi)
1.
(despre
acte,
tratate)
cu
condiția
de
a
se
obține
aprobarea
superioară.
aprobativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. approbatif, lat. approbativus)
1.
care
exprimă
o
aprobare;
aprobator.
aprobator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. approbateur, lat. approbator)
1.
care
aprobă,
care
arată
sau
dă
aprobare;
aprobativ.
2.
(anton.)
dezaprobator.
atroce
Parte de vorbire:
adj. invar.
Etimologie: (fr., it. atroce, lat. atrox)
1.
de
o
cruzime
care
stârnește
groază
sau
dezaprobare;
sângeros,
cumplit,
fioros.
2.
foarte
greu
de
suportat
din
cauza
violenței
sale;
abominabil.
3.
care
este
foarte
greu
de
suportat;
insuportabil.