OK
X
reapărea
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (după fr. réapparaître)
1.
a
apărea
din
nou.
2.
a
se
retipări.
acaparant, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (acapara + -ant)
1.
(persoană)
care
acaparează;
acaparator.
2.
(persoană)
care
ia
sau
păstrează
pentru
sine
o
cantitate
considerabilă
de
alimente,
bunuri
et
cetera;
acaparator.
3.
(persoană)
care
ia
sau
păstrează
pentru
sine
lucruri
care
nu-i
aparțin
de
drept;
acaparator.
acaparator, -oare
Parte de vorbire:
adj., s.m.f.
Etimologie: (după fr. accapareur)
1.
(persoană)
care
acaparează;
acaparant.
2.
(persoană)
care
ia
sau
păstrează
pentru
sine
o
cantitate
considerabilă
de
alimente,
bunuri
et
cetera;
acaparant.
3.
(persoană)
care
ia
sau
păstrează
pentru
sine
lucruri
care
nu-i
aparțin
de
drept;
acaparant.
act
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. acte, lat. actum)
1.
manifestare
a
unei
activități;
acțiune,
faptă.
2.
a
face
~
de
prezență
=
a
apărea
undeva,
obligat
sau
din
politețe.
3.
document,
înscris
oficial.
4.
~
de
acuzare
=
concluzie
scrisă
asupra
anchetării
unei
cauze
penale,
bază
la
dezbaterile
unui
proces.
5.
diviziune
a
unei
opere
dramatice.
6.
~
sexual
=
împreunare
sexuală
între
doi
indivizi;
contact
sexual.
adamism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. adamisme)
1.
doctrină
a
unor
eretici
din
primele
secole
ale
creștinismului,
care
apăreau
goi
în
adunări;
doctrina
adamiților.
2.
orientare
în
cadrul
akmeismului,
care
manifesta
preferința
pentru
elementul
biologic
primitiv.
afișa
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. afficher)
1.
tr.
a
lipi
un
afiș.
2.
(fig.)
a
manifesta
ostentativ
o
anumită
atitudine.
3.
a
vizualiza
o
mărime
măsurată
sau
rezultatul
unui
calcul.
4.
refl.
a
apărea
în
tovărășia
cuiva.
apariție
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apparition, lat. apparitio)
1.
faptul
de
a
apărea.
2.
ieșire
de
sub
tipar;
publicare.