Dictionar

baracament

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. baraquement, it. baraccamento)

1. ansamblu de barăci (mai ales militare).
2. locuințe temporare destinate să găzduiască lucrători în mișcare, refugiați, victime ale dezastrelor etc.
 

caatinga

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., port. caatinga)

1. formație vegetală de savane cu arbuști și pajiști cu mărăcinișuri, din podișul Braziliei.
 

carda

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. carder)

1. a destrăma un material textil; a scărmăna, a dărăci.
 

decepție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. déception, lat. deceptio)

1. dezamăgire, deziluzie; amărăciune.
 

dificil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. difficile, lat. difficilis)

1. care prezintă dificultăți; anevoios, greu; dificultos.
2. (despre oameni) năzuros, supărăcios, capricios; susceptibil.
 

difident, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. diffidens, cf. it. diffidente)

1. care nu are încredere în alții; neîncrezător.
2. supărăcios.