arahnide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arachnides)

1. clasă de artropode terestre: păianjenii, scorpionii, acarienii.

acarieni

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acariens)

1. pl. ordin de arahnide mici, înaripate, parazite.

apendice/apendice

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. appendice, lat. appendix)

1. prelungire a intestinului gros, care pornește de la cec2.
2. organ al unor aparate anatomice la artropode, arahnide, crustacee etc.
3. parte a unui lucru ca o prelungire a acestuia.
4. element fonic suplimentar care însoțește articulația unui sunet.
5. supliment, adaos la o lucrare; anexă.
6. (anat.) ~ ileo-cecal = mică prelungire a tubului intestinal aflată în partea inferioară a cecumului.

arahnolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. arachnologue)

1. specialist în arahnologie.
2. biolog care studiază arahnidele, viața și obiceiurile lor.

arahnologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arachnologie)

1. ramură a zoologiei care studiază arahnidele; araneologie.

arahnoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arachnose)

1. stare morbidă provocată de arahnide.

araneide

Parte de vorbire:  s.n. pl.  
Etimologie: (fr. aranéides)

1. (zool.) ordin de arahnide care cuprinde păianjenii.