Dictionar

Rezultate secundare (Arbitrar;):

Arbitrar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arbitraire, lat. arbitrarius)

1. adj. (făcut) după bunul plac, abuziv, samavolnic.

2. (făcut) la întâmplare.

3. s. n. faptă, acţiune, situaţie arbitrară (I).


Arbitraricește

Parte de vorbire: adv. (înv.)
Origine: (arbitrar + -icește)

1. într-un mod care scapă necesității sau rigorii logice.

2. în mod autoritar, despotic; samavolnicește.


Arbitrarietate

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. arbitrarietà)

1. atitudine, procedeu arbitrar; samavolnicie.


Abuziv, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abusif, lat. abusivus)

1. care întrece măsura; exagerat, excesiv.

2. care constituie un abuz; arbitrar; ilegal.

3. care abuzează de puterea lor.

4. care este înșelător, specios.

5. (lingvistică) se spune despre un cuvânt folosit într-un mod impropriu.

6. părinte ~ = părinte care captează pentru sine și exclusiv afecțiunea copiilor săi (ex. mamă ~ă, tată ~).


Arbitrar, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. arbitraire, lat. arbitrarius)

1. adj. (făcut) după bunul plac, abuziv, samavolnic.

2. (făcut) la întâmplare.

3. s. n. faptă, acţiune, situaţie arbitrară (I).


Arbitrarietate

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. arbitrarietà)

1. atitudine, procedeu arbitrar; samavolnicie.


Artificial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. artificiel, lat. artificialis)

1. făcut de om; nenatural; meşteşugit.

2. (şi adv.) prefăcut, nesincer; artificios.

3. arbitrar.


Bastilie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bastille)

1. (în evul mediu) construcţie dintr-un sistem de fortificaţii.

2. castel întărit.

3. (fig.) închisoare, cetăţuie fortificată; simbol al puterii arbitrare.


Convenţionalism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. conventionnalisme)

1. caracterul a ceea ce este convenţional; tendinţă de a se conforma regulilor general acceptate, fără o percepere proprie, a faptelor; prezenţă masivă în opera de artă a unor elemente de conţinut sau de expresie devenite clişee.

2. concepţie filozofică pozitivistă potrivit căreia axiomele geometrice, legile şi teoriile ştiinţifice ar fi simple convenţii create în mod arbitrar de oamenii de ştiinţă.