Dictionar

cameleon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. caméléon, lat. camaeleon, gr. khamaileon)

1. reptilă arboricolă insectivoră din regiunile tropicale, care poate să-şi schimbe culoarea pielii după mediul înconjurător.
2. (fig.) om care îşi schimbă purtarea şi convingerile cu mare uşurinţă.
 

caprimulg

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. caprimulgus, it. caprimulgo)

1. pasăre arboricolă nocturnă şi crepusculară, insectivoră, cu capul lat şi corpul turtit, cu ochi mari, globuloşi, adaptaţi pentru întuneric şi cu deschiderea gurii foarte mare, pentru captarea prăzii din zbor.
 

cimpanzeu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chimpanzé)

1. maimuţă antropoidă mare, arboricolă, sociabilă, din Africa ecuatorială.
 

dendrariu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (rus. dendrarii, cf. grec. δένδρον dendron „copac”)

1. parc în care sunt prezentate colecții de plante vii în condiții naturale sau de seră; parc dendrologic.
2. plantație arboricolă în care se păstrează unele specii indigene sau se aclimatizează speciile provenite din diverse zone fitogeografice ale globului; arboretum.
 

driopitec

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dryopithèque)

1. maimuţă fosilă antropoidă arboricolă.
 

hoazin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. hoazin)

1. pasăre arboricolă rară din ordinul galinaccelor, de mărimea unui fazan, din pădurile tropicale ale Amazonului.