Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (lat. arcuballista)
1. (istorie) arbaletă sau, eventual, o armă de mână cu torsiune.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. arbalète)
1. armă din evul mediu constând dintr-un arc montat pe un suport, care servea la aruncat săgeţi sau proiectile; (înv.) arbalestră, (înv.) arcubalistă.
2. armă folosită la vânătoarea sub apă.
Parte de vorbire: s.f. (înv.)
Origine: (fr. arbalèstre)
1. armă de aruncat săgeți sau proiectile, asemănătoare cu un arc orizontal; arbaletă, (înv.) arcubalistă.