Rezultate secundare (Arcul.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amazone)
1. (mit.) femeie dintr-un trib războinic legendar, bună călăreaţă, care îşi tăia sânul drept pentru a putea mânui mai uşor arcul.
2. (fam.) călăreaţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amplitude, lat. amplitudo)
1. distanţa dintre poziţiile externe ale unui corp care oscilează.
3. (mat.) distanţă care separă punctele extreme ale unul arc de curbă.
4. ~ a unui astru = arcul de orizont între punctul cardinal est şi vest şi punctul de pe orizont unde astrul răsare (apune).
5. (fig.) întindere, amploare.
6. valoare absolută, maximă a elongaţiei unei mărimi care variază periodic.
7. ~ climatică = diferenţa dintre valorile maximă şi minimă înregistrate de un element meteorologic în evoluţiile sale periodice.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aponévrosite)
1. (med.) inflamație a unei aponevroze.
2. (med.) ~ plantară = afecțiune dureroasă a piciorului cauzată de inflamarea fasciei plantare, învelișul fibros al tendonului care formează arcul piciorului; fasciită plantară.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. clothoïde)
1. (mat.) curbă plană a cărei curbură este proporţională în fiecare punct cu lungimea arcului cuprins între centru şi punctul considerat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (extra1- + carpatic)
1. situat în afara arcului munţilor Carpaţi.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (intra- + carpatic)
1. în interiorul arcului munţilor Carpaţi.