Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aéroréacteur)
1. reactor la care carburatorul necesar arderii combustibilului este aerul atmosferic precomprimat.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. antidétonant)
1. substanţă care, adăugată în benzină, micşorează viteza de propagare a arderii în masa unui amestec carburant.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cetan + -ic)
1. cifră ~ă = indice care exprimă aprecierea calităţii arderii unui combustibil în motorul cu aprindere prin comprimare.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (germ. Phlogiston)
1. substanță chimică inexistentă, imaginată de alchimiști înainte de descoperirea oxigenului, despre care se credea că este eliberată în timpul arderii; flogistic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. oxygène)
1. element chimic gazos, inodor, incolor şi insipid, indispensabil respiraţiei şi arderii, o cincime din aerul atmosferic.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. propellant)
1. amestec de combustibil şi de oxidant necesar arderii acestuia, la motoarele unei rachete sau ale unui avion la mare înălţime.