Argilă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. argile, lat. argilla)

1. rocă sedimentară fină şi unsuroasă, care în contact cu apa devine plastică, folosită în olărie, în sculptură etc.; lut.

---

Alofan

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. allophane)

1. argilă coloidală, amestec de silicaţi de aluminiu hidrataţi, care măreşte plasticitatea maselor ceramice.

---

Argilifer, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. argilifère)

1. care conţine argilă.

---

Argilizare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. argilisation)

1. formare de minerale argiloase prin alterarea silicaţilor.

2. impermeabilizare a unei roci faţă de apă prin umplerea fisurilor cu argilă.

---

ARGILO-/ARGILI-

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. argilo-, argili-, cf. lat. argilla)

1. „argilă”.

---

Argilos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. argileux)

1. cu multă argilă, lutos.

---

Argilotrof, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (argilo- + -trof)

1. (despre terenuri) care conţine argilă în suspensie.

---