Dictionar

Feldmareşal

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Feldmarschall)

1. cel mai înalt grad în armatele unor ţări (Germania, Rusia, Anglia).


Velit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. vélite, it. velite)

1. soldat din infanteria uşoară romană, în fruntea legiunilor sau între cohorte şi centurii.

2. soldat din armatele napoleoniene cu însărcinări de infaterie uşoară.