Dictionar

afet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după rus. lafeti, germ. Laffette, fr. affût)

1. suport aruncător al unei arme de foc (tun, mitralieră, aruncător).
 

alarmant, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alarmant)

1. care alarmează sau care este de natură să alarmeze; care neliniștește, îngrijorează; alarmist.
 

alarmă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. alarme)

1. anunțare a unui pericol iminent care necesită măsuri urgente.
2. semnal, chemare pentru a lua armele.
3. (fig.) neliniște, teamă; alertă.
 

alarmist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alarmiste)

1. adj., s. m. f. (cel) care răspândește știri alarmante; (cel) care se alarmează repede; sperios.
2. adj. (despre știri) alarmant.
 

ambrazură

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. embrasure)

1. deschizătură în peretele unei fortificații, într-un blindaj, care permite tragerea cu armele de foc.
2. deschizătură redusă într-un zid, în care se montează o ușă sau o fereastră.
 

antiatomic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antiatomique)

1. destinat să combată atacurile cu arme nucleare.