Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. artimon, it. artimone)
1. catarg de la pupă al unei nave.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. barque, it. barco)
1. velier cu trei arbori şi velatură pătrată, în afară de artimon, care poartă vele aurice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brigantine, it. brigantina)
1. navă uşoară cu pânze, cu două catarge.
2. velă trapezoidală arborată, legată de artimon; randă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după it. vela de straglio)
1. (mar.) velă latină învergată pe un strai al arborelui mare sau al artimonului.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl., fr. yawl; pron. iaul, pl. -iuri)
1. (mar.) velier cu două catarge, cu artimonul plasat în spatele cârmei; iolă.