Dictionar

Rezultate principale (Ascuțit,):

Ascuțit

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (v. ascuți)

1. (despre obiecte) care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; înţepător, muchiat, tăios.

2. unghi ~ = unghi mai mic de 90 de grade.

3. fig. ager, pătrunzător, perspicace.

4. (despre senzații, sentimente etc.) intens, viu.

5. (despre conflicte, ciocniri etc.) violent, înverșunat.

6. (despre vorbe, privire) care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios.

7. (despre sunete, glas, râs) strident.

8. s. n. faptul de a ascuți.

9. (înv.) ascuțiș.


Rezultate secundare (Ascuțit,):

Acutiuscul; slab ascuţit

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT acutiusculus; acutulus

2. FR acutiuscule; peu aqigu

3. EN somewhat acute

4. DE spitzlich; schärflich; kaum spitzig; ziemlich spitz

5. RU островaтый; чуть зaострённый

6. HU kissé hegyes


Acicular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aciculaire)

1. în formă de ac; aciculiform.

2. cu vârful rigid şi ascuţit.

3. prevăzut cu prelungiri spiniforme sau cu aсе.


ACRO-

Parte de vorbire: elem.
Origine: (fr. acro-, cf. gr. akros, înalt)

1. „ascuţit”, „extremitate, vârf”, „extrem”.


Acropetal, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. akropetal, lat. acropetalis)

1. (bot.) care se îndreaptă spre vârf (nervaţie).

2. cu dezvoltarea progresivă a primelor frunze sau flori de la bază spre vârf.

3. cu petala ascuţită.


Aculeu

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (lat. aculeus)

1. ghimpe, spin, ac.

2. emergenţă epidermică rigidă, ascuţită, uşor detaşabilă împreună cu epiderma.


Acuminat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. acuminé, lat. acuminatus)

1. (bot.; despre organe) terminat cu un vârf lung şi ascuţit.

2. (bot.) cu vârful lung ascuţit şi cu marginile concave (capsulă, frunză, petală).


Acut, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. acutus, it. acuto)

1. ascuţit, pătrunzător.

2. (despre durere) intens, violent.

3. (despre boli) cu evoluţie rapidă.

4. (despre sunete) înalt, ascuţit.

5. (bot.) cu vârf scurt şi ascuţit, apropiat de 90°, având marginile drepte sau slab convexe (frunză, fruct).

6. (bot.) cu muchia ascuţita (tulpină).