Rezultate secundare (Ascuţite):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aichmophobie)
1. teamă patologică faţă de obiectele ascuţite.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it., lat. ancora)
1. piesă grea, metalică, în formă de cârlige ascuţite, pentru a fixa o navă.
2. cablu care întăreşte anumiţi stâlpi, construcţii înalte etc.
3. piesă de oţel care întăreşte legătura dintre elementele unei construcţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. canoë, engl. canoe)
1. barcă uşoară dintr-un singur trunchi, la amerindieni.
2. ambarcaţie cu capetele ascuţite, la care se vâsleşte cu ajutorul unei pagaie din poziţia în genunchi.
3. sport nautic cu această ambarcaţie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. corona, fr. couronne)
1. tip de descărcare electrică de forma unei coroane, care apare în jurul părţilor ascuţite ale conductelor aflate la înaltă tensiune.
2. formaţiune anatomică cu aspect de coroană sau ale cărei elemente diverg ca nişte raze.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. dogue, engl. dog)
1. câine mare de pază, puternic, cu părul scurt şi lins, strălucitor, cu urechile drepte, ascuţite şi cu botul şi fruntea curbate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Dreikanter)
1. piatră cu muchii ascuţite şi cu trei feţe lustruite, rezultată prin coroziune în ţinuturile deşertice sau periglaciare.