asimilabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. assimilable)

1. care poate fi asimilat; care este susceptibil de asimilare.
2. (politică) care este susceptibil să se integreze într-o societate, până la punctul de a se asemăna cu ceilalți.
3. care poate fi integrat într-un alt corp ierarhic prin echivalență.
4. (despre alimente) care este capabil de transformare organică.
5. (despre sol) elemente ~e = elemente din sol pe care plantele le pot absorbi și, după ce le-au supus transformărilor corespunzătoare, le pot incorpora în substanțele proprii.
6. (antonime) neasimilabil, inasimilabil.

asimilabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. assimilable)

1. care poate fi asimilat; care este susceptibil de asimilare.
2. (politică) care este susceptibil să se integreze într-o societate, până la punctul de a se asemăna cu ceilalți.
3. care poate fi integrat într-un alt corp ierarhic prin echivalență.
4. (despre alimente) care este capabil de transformare organică.
5. (despre sol) elemente ~e = elemente din sol pe care plantele le pot absorbi și, după ce le-au supus transformărilor corespunzătoare, le pot incorpora în substanțele proprii.
6. (antonime) neasimilabil, inasimilabil.

calcocloroză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chalcochlorose)

1. îngălbenire a frunzelor unor plante, din cauza lipsei de fier asimilabil din sol.

digestie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. digestion, lat. digestio)

1. proces de transformare a alimentelor din aparatul digestiv în produși asimilabili.

excipient

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. excipient)

1. I. (produs farmaceutic) care este inactiv față de organism și în care se încorporează diferite medicamente.
2. II. (farmacie) substanță neutră, care servește ca suport sau vehicul, în care se încorporează anumite medicamente pentru a le face asimilabile sau pentru a le ascunde gustul.

programat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. programmé)

1. (inform,; despre un proces) comandat algoritmic printr-un program (4).
2. învățământ ~ = metodă de învățământ, adaptarea materiei de studiat la ritmul receptării fiecărui elev, după un program care împarte materia în elemente scurte, ușor asimilabile.

tapiocă/tapioca

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., port. tapioca)

1. făină bogată în amidon și zaharuri ușor asimilabile, din rădăcinile de manioc.