Dictionar

Rezultate principale (Asistenţă):

Asistenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. assistance)

1. asistare.

2. public care ia parte la o conferinţă, la un spectacol etc.

3. sprijin, ajutor (medical, material etc.).

4. ~ juridică = ajutor competent, de specialitate, dat unei persoane pentru a-şi susţine drepturile în faţa justiţiei. ~ socială = sprijinire materială a unei persoane inapte de muncă.

5. cooperare materială sau morală în viaţa internaţională.


Rezultate secundare (Asistenţă):

Interasistenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (inter- + asistenţă)

1. asistenţă cu caracter de reciprocitate.

2. formă de activitate metodică a cadrelor didactice în asistenţa reciprocă la lecţii, în scopul unui schimb de experienţă.


Anchetator, -oare

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (după fr. enquêteur)

1. cel care face o anchetă, care este responsabil cu efectuarea de investigații pentru poliție, o companie de asigurări, un birou de asistență socială, o organizație de caritate etc.

2. cel care este responsabil cu realizarea sondajelor de opinie.

3. jurnalist care face anchete.


Asedia

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (it. assediare)

1. a supune unui asediu.

2. a înconjura o fortăreață, un oraș etc. cu forțe armate, împiedicând-o primească asistență și implementând pregătirile necesare pentru a o forța se predea.

3. (prin ext.) a se înghesui în jurul sau în fața unui loc.

4. (fig.) a pune presiune pe cineva; a importuna.


Asista

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. assister, lat. assistere)

1. intr. a fi prezent, a participa (la ceva).

2. tr. a sta pe lângă cineva pentru a-l putea ajuta; a acorda asistenţă.

3. (jur.; despre avocaţi) a se prezenta altături de o persoană în faţa unui organ de jurisdicţie pentru a-i apăra interesele.


Auditoriu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auditoire, /2/ lat. auditorium)

1. asistenţă, public (la o conferinţă, la un curs etc.).

2. sală pentru audiţii şi pentru înregistrări fonice.


Avocat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. avocat, lat. advocatus)

1. persoană care are calitatea de a acorda asistenţă juridică.


Handling

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. handling)

1. complex de servicii pentru a satisface asistenţa avioanelor şi a pasagerilor în timpul staţionării pe aeroporturi.