Dictionar

Rezultate secundare (Aspectelor):

Ergografie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ergographie)

1. metodă de înregistrare grafică a stării de oboseală a unui muşchi.

2. descriere a elementelor şi aspectelor materiale ale vieţii unei comunităţi etnice, a civilizaţiei şi tehnicii muncii.


Etic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. éthique, lat. ethicus, gr. ethikos)

1. adj. referitor la etică; moral.

2. s. f. disciplină filozofică, studiul aspectelor teoretice şi practice ale moralei; teoria filozofică a moralei.

3. ansamblul normelor de conduită morală corespunzătoare ideologiei unei anumite clase sau societăţi.


Filozofa

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. philosopher, lat. philosophari)

1. a face reflecţii asupra vieţii şi aspectelor ei.


Naturalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. naturalisme)

1. curent, tendință în artă și literatură care își propune reproducerea obiectivă a realității, acordând preferință aspectelor urâte, vulgare ale naturii omenești.

2. curent literar apărut în Franța în a doua jumătate a sec. XIX sub influența scientismului și pozitivismului, care susținea ideea determinismului social și biologic în explicarea caracterelor umane.

3. stil ornamental caracterizat prin motive inspirate din natură.

4. doctrină potrivit căreia nu există supranatural, natura existând prin ea însăși, printr-un principiu imanent ei.

5. doctrină după care viața morală trebuie se conformeze legilor naturii.


Parametru

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. paramètre)

1. (mat.) literă într-o expresie sau ecuație care, considerată în calcule, constantă, poate lua diferite valori.

2. mărime proprie unui sistem fizic, tehnic, unui fenomen etc., o caracteristică constructivă sau funcțională.

3. ~ economic = unitate de măsură a aspectelor cantitative și calitative ale proceselor și fenomenelor economice.

4. (stat.) mărime măsurabilă care permite prezentarea mai simplă a caracteristicilor principale ale unui ansamblu statistic.

5. (inform.) simbol care desemnează datele preluate de către o procedură.

6. element constant într-un calcul, într-o operație intelectuală.


Spectru

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. spectre, lat. spectrum, germ. Spektrum)

1. ansamblu de valori pe care le poate lua o anumită mărime în condiții determinate.

2. ansamblul radiațiilor de frecvențe diferite cu o radiație electromagnetică complexă.

3. ~ atomic = spectru prin tranziții electronice în atomii elementelor; ~ molecular = spectru prin tranziții între nivelele energetice ale moleculelor în stare liberă.

4. totalitatea aspectelor sub care se prezintă ceva.

5. totalitatea radiațiilor electromagnetice ale unui corp ceresc dispuse în funcție de lungimea lor de undă sau de frecvență.

6. ~ solar = spectrul radiației emise de Soare.

7. fantomă, vedenie, fantasmă.

8. (fig.) ceea ce provoacă îngrijorare, spaimă; pericol iminent.

9. proporție procentuală a diverse categorii ecologice de specii dintr-un teritoriu sau dintr-o biocenoză.