Dictionar

arheoastronomie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (arheo- + astronomie)

1. disciplină care studiază datele astronomiei arhaice după simbolurile iconografice din preistorie.
 
 
 

astrofizician, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. astrophysicien)

1. specialist în astrofizică, parte a astronomiei care studiază proprietățile fizice ale corpurilor cerești.
 

astrognozie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (astro- + gnozie)

1. ramură a astronomiei care studiază aștrii și constelațiile, denumirea și pozițiile lor reciproce.
 

astrografie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astrographie)

1. ramură a astronomiei care se ocupă cu descrierea aștrilor.