Rezultate secundare (Atenuat)):
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. persécuter)
1. a urmări pe cineva cu perseverență în toate acțiunile sale cu scopul de a-i cauza un rău; a prigoni, a asupri, a urgisi, a oropsi; (cu sens atenuat) a provoca necazuri, neajunsuri; a nedreptăți.
2. (fig.) (despre idei, sentimente, amintiri) a urmări în permanență; a nu slăbi nici pentru un moment; a prigoni; a roade; a măcina.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. persécution, lat. persecutio)
1. urmărire nedreaptă și perseverentă a cuiva, cu intenția de a-i provoca un rău, un neajuns; prigoană; (cu sens atenuat) nedreptate repetată cu insistență; persecutare.
2. tratament tiranic și crud aplicat continuu unui grup de către o autoritate.
3. mania ~ei = idee fixă a cuiva că este persecutat de toată lumea.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (scărpina + -ătură)
1. frecare cu unghiile, cu degetele, cu ghearele, cu labele etc., ori cu un obiect tare în locul unde simte o senzație de mâncărime, pentru a înlătura această senzație; scărpinare, scărpinat.
2. (prin ext.) senzație de mâncărime; scărpinat.
3. (concret.) rană provocată prin scărpinat.
4. (Muntenia; fig.) bătaie (dată cuiva).
5. (Muntenia; cu sens atenuat) dojană aspră (făcută cuiva).
Parte de vorbire: adv.
Origine: (prost + -ește)
1. ca un prost; în mod prostesc; stupid.
2. ca un mojic, ca un bădăran.
3. (înv.) în limba simplă, populară; cu simplitate.
4. (cu sens atenuat) fără o justificare logică.
5. (expr.) a râde ~ = a râde fără motiv sau atunci când nu trebuie.