Dictionar

Rezultate secundare (Atingerea):

Budism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bouddhisme)

1. religie asiatică, care, considerând viaţa un izvor de iluzii şi suferinţe, propovăduieşte renunţarea la orice plăceri şi atingerea repaosului absolut (nirvana) prin contemplare şi asceză.


Dental 2, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. dental)

1. (consoană) care se articulează prin atingerea dinţilor incisivi, superiori sau inferiori, cu vârful limbii.


Dragster

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (engl. dragster)

1. cursă automobilistică în care preocuparea principală este atingerea unei viteze cât mai mari pe o distanţă scurtă, cu plecarea de pe loc.

2. maşină în formă ciudată formată dintr-un saşiu de bare din oţel sudate foarte alungit, în partea din faţă cu două roţi subţiri şi uşoare, iar în spate având două roţi cu anvelope mari şi rezistente, folosită în astfel de curse.


Dublu 2, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. double)

1. adj. care este de două ori mai mare; îndoit.

2. din două obiecte identice sau de aceeaşi natură.

3. (s. m.) ~ băieţi (sau fete) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte a plasei.

4. minge = mişcare neregulamentară la volei, handbal, tenis, constând în atingerea mingii de către jucător de două ori în momentul primirii sau în lăsarea acesteia atingă de două ori la rând terenul sau masa de joc.

5. s. n. motiv din literatura universală care utilizează două personaje identice sau foarte asemănătoare, spre a sugera complexitatea realităţii.


Efort

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. effort)

1. încordare fizică sau intelectuală pentru atingerea unui scop; sforţare, străduinţă.

2. (fiz.) rezultantă a forţelor inferioare dintr-o secţiune a unui corp deformabil, cauzată de solicitări exterioare, de efecte termice etc.


Epicureic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. epikureisch)

1. care aparține epicureismului; care decurge din epicureism; epicurian.

2. conform cu filosofia lui Epicur; epicurian.

3. (prin ext.) devotat plăcerii, dependent de plăcere; epicurian.

4. școala = școală filosofică inițiată de Epicur, a cărei activitate s-a desfășurat mai multe secole, având ca obiectiv principal atingerea fericirii prin satisfacerea doar a dorinţelor „naturale şi necesare”.