Dictionar

aeroionizare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. aéroionisation)

1. conținutul în ioni ai atmosferei.
2. (med.) metodă de tratament cu ioni electrici din aer, în bolile nervoase și în dermatologie.
3. (med.) ionizarea aerului, utilizată în tratamentul prin inhalare (aeroionoterapie).
 

aerolog, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aéroloque)

1. specialist în aerologie, disciplină care studiază păturile superioare ale atmosferei.
 

aerologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérologie)

1. ramură a meteorologiei care studiază păturile înalte ale atmosferei terestre.
 

aerosondaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérosondage)

1. sondaj al straturilor înalte ale atmosferei.
 

atmofil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. atmophil)

1. (despre elemente chimice) care intră în compoziția atmosferei terestre.
 

chemosferă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chémosphère)

1. strat al atmosferei, între 40 și 80 de km, în care are loc disocierea (ziua) și recombinarea (noaptea) a moleculelor diferitelor gaze, sub influența radiațiilor ultraviolete.