Dictionar

Rezultate secundare (Atribuie):

Amuletă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amulette, lat. amuletum)

1. obiect mic căruia i se atribuie, magic, o putere de protecţie, vindecare etc.; talisman, fetiş.


Antropomorfism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anthropomorphisme)

1. concepţie care atribuie divinităţilor sau lucrurilor şi fenomenelor naturii forme, însuşiri şi sentimente umane.

2. reprezentare a divinităţilor sub înfăţişare omenească.


Catastrofism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catastrophisme)

1. teorie care atribuie cataclismelor toate schimbările geologice şi biologice survenite pe suprafaţa terestră.

2. termen pentru denumirea literaturii de science-fiction, invadată de extratereştri.


Cazualism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. casualisme)

1. concepţie filozofică idealistă care atribuie întâmplării cauzele evenimentelor şi ordinea în care se succedă acestea.


Cinetic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cinétique, gr. kinetikos)

1. adj. referitor la mişcare.

2. energie = a) energie dezvoltată de un corp în mişcare; b) energie rezultată în urma procesului de dezasimilaţie; artă = artă care atribuie mişcării reale aceeaşi importanţă estetică precum formei, culorii, liniei şi compoziţiei.

3. s. f. ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate pe mişcarea materiei.

4. studiu al vitezei reacţiilor chimice.


Contemplativism

Parte de vorbire: s.
Origine: (contemplativ + -ism)

1. orientare gnoseologică specifică materialismului premarxist, care atribuie individului un rol pasiv în procesul cunoaşterii.