Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. austere, lat. austerus)
1. (despre oameni, atitudini) sobru, aspru, sever; cumpătat.
2. lipsit de podoabe (inutile).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. austérité, lat. austeritas)
2. regim de ~ = reducere a consumului de materii prime, de energie, a cheltuielilor publice etc.
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. anachorète, lat. anachoreta)
1. religios care duce, retras în singurătate, o viață de sobrietate și contemplare; eremit, pustnic, sihastru; (antonim) cenobit.
2. (prin ext.) om care trăiește departe de societate, ducând o viață austeră și virtuoasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascète)
1. cel care practică ascetismul; pustnic.
2. (fig.) om care îşi impune o viaţă austeră şi retrasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascétisme)
1. mod de viaţă prin austeritate; anahoretism, asceză.
2. doctrină etico-religioasă care propovăduieşte ascetismul (1).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascèse)
1. aplicare în practică a virtuţilor prin exerciţiu de voinţă, privaţiuni etc.; viaţă austeră şi retrasă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. austérité, lat. austeritas)
2. regim de ~ = reducere a consumului de materii prime, de energie, a cheltuielilor publice etc.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. carmélite)
1. I. referitor la religioșii care aparțin de ordinul contemplativ al Muntelui Carmel.
2. care se referă sau aparține de ordinul contemplativ al Muntelui Carmel.
3. II. membru al unui ordin călugăresc catolic, celebru prin austeritatea sa.