OK
X
autentificare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (v. autentifica)
1.
acțiunea
de
a
autentifica
și
rezultatul
ei;
autentificație.
2.
(var.)
(înv.)
autenticare.
autentificație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (it. autentificazione, fr. authentification)
1.
acțiunea
de
a
autentifica,
de
a
certifica
existența;
autentificare.
sigilat
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (sigila)
1.
acțiunea
de
a
sigila
și
rezultatul
ei;
pecetluire,
sigilare.
2.
marcarea
unei
scrisori,
act
etc.
cu
un
sigiliu
pentru
autentificare,
validare,
închidere.
3.
(antonime)
desigilat,
despecetluit.
autentificat, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.n.
Etimologie: (v. autentifica)
1.
I.
(despre
acte)
întărit
cu
formele
legale;
legalizat.
2.
II.
acțiunea
de
a
autentifica
și
rezultatul
ei;
autentificare,
legalizare.
3.
(var.)
(înv.,
reg.)
autenticat.