Dictionar

Automatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. automatique)

1. adj., adv. de automat.

2. s. f. ramură a ştiinţei şi tehnicii care studiază metodele şi mijloacele utilizate pentru conceperea şi construirea sistemelor automate.


Baraj

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. barrage)

1. construcţie hidrotehnică aşezată transversal pe cursul unei ape curgătoare pentru a ridica nivelul apei sau a-i regulariza cursul; stăvilar, zăgaz.

2. lucrare provizorie pentru a împiedica pătrunderea apei într-o zonă de lucru, a opri circulaţia rutieră etc.

3. piedică; barieră.

4. lucrare de fortificaţie care împiedică înaintarea inamicului pe anumite direcţii.

5. foc intens de artilerie sau de arme automate ca oprească atacul inamicului.

6. întrecere suplimentară pentru promovarea mai multor echipe sportive sau concurenţi aflaţi la egalitate ori pentru stabilirea ordinii lor într-un clasament.

7. (med.) tulburare ideomotorie caracterizată printr-un blocaj în şirul ideilor, în exprimarea lor.


Informatic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. informatique)

1. adj. referitor la informatică.

2. s. f. ştiinţă aplicată care studiază prelucrarea informaţiilor (2) cu ajutorul sistemelor automate de calcul.


Informatician, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. informaticien)

1. specialist în informatică, știință care se ocupă cu studiul prelucrării informației cu ajutorul sistemelor automate de calcul.


Maşină

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. machine, germ. Maschine)

1. sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; (prin restr.) dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, (pop.) mașinărie.

2. nume dat unor sisteme tehnice puse în mișcare prin diferite feluri de motoare: a) locomotivă; b) batoză; c) automobil.

3. orice mecanism (cu motor) sau dispozitiv, instrument (mecanic) ce efectuează un lucru util.

4. vehicul cu motor utilizat pentru transportul unui număr mic de persoane sau pentru transportul unui volum mic de obiecte; autovehicul, automobil, auto.

5. ~ de serviciu = vehicul pus la dispoziția unei persoane de către o companie publică sau privată, ca parte a activității sale profesionale.

6. ~ personală = vehicul deținut de o persoană fizică și care îl folosește pentru uz personal.

7. ~-capcană = mașină cu încărcătură explozivă care este acționată prin telecomandă sau printr-un ceas special, folosită în atentate teroriste.

8. ~-agricolă = mașină folosită în agricultură.

9. ~-unealtă = mașină de lucru care prelucrează materiale prin operații mecanice.

10. ~ de calcul (sau de calculat) = mijloc tehnic de mecanizare sau de automatizare a operațiilor de calcul și de prelucrare a informației, care poate fi acționat manual, electric sau electronic.

11. (fig.) ansamblu complex de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil).

12. epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice.


Perfograf

Parte de vorbire: s.
Origine: (perfo/ra/ + -graf3)

1. (poligr.) maşină pentru executarea benzilor perforate, necesare comenzii maşinilor automate.