autonomism
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. autonomisme)
Etimologie: (fr. autonomisme)
1. tendință pentru autonomie; autonomie.
2. doctrină politică care susține dobândirea sau conservarea autonomiei politice a unei națiuni sau regiuni.
3. atitudine teoretică în estetică, teoria artei și critica de artă care exagerează autonomia esteticului.