Rezultate principale (Autor.):
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
Rezultate secundare (Autor.):
Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. auteur, lat. auctor)
1. cel care face un lucru, o acţiune etc.
2. creator al unei opere literare, artistice, al unei invenţii.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (auto- + radiocasetofon)
1. radiocasetofon fixat pe bordul unui automobil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autoradiographie)
1. metodă modernă de cercetare bazată pe studiul imaginii obţinute pe o peliculă fotografică sau radiografică a unui organ conţinând un produs radioactiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autoradiogramme)
1. clişeu obţinut prin autoradiografie.
Parte de vorbire: s.
Origine: (auto/motor/ + rapid)
1. automotor cu viteză de tren rapid.
Parte de vorbire: s.
Origine: (auto1- + realizare)
1. proces educativ axat pe participarea individului la acţiuni susţinute în scopul dezvoltării propriei personalităţi.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. abréviateur, lat. abbreviator)
1. cel care abreviază scrierile unui autor.
2. autor al versiunii scurte a unei lucrări literare.
3. funcționar al cancelariei papale însărcinat cu redactarea minutelor.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acyanopsie)
1. (med.) formă de discromatopsie care constă în imposibilitatea de a distinge culoarea albastră (și violetă, pentru unii autori), una dintre cele trei culori fundamentale (roșu, verde și albastru).
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accréditer)
1. a da autoritatea necesară unui reprezentant diplomatic pe lângă un guvern străin; a împuternici.
3. (fin.) a deschide, a pune la dispoziţia cuiva un acreditiv.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actant, germ. Aktant)
1. (lingv.) autor al acţiunii verbului; subiect.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. agent, lat. agens)
1. s. m. f. reprezentant al unui stat, al unei instituţii, întreprinderi etc. care îndeplineşte anumite însărcinări.
2. ~ diplomatic = reprezentant al unui stat în alt stat în relaţiile politice cu acesta; ~ economic = persoană fizică sau juridică care participă la viaţa economică a unei societăţi comerciale; ~ secret = cel care îndeplineşte o misiune secretă de informare; spion; ~ de circulaţie = (sub)ofiţer de poliţie cu îndrumarea, supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice.
3. s. m. factor activ ce determină un anumit proces fizic, chimic etc.
4. ~ patogen = microorganism care determină apariţia unui proces patologic; nume de ~ = substantiv, adjectiv care indică autorul acţiunii unui verb; complement de ~ = subiectul logic al acţiunii unui verb pasiv; propoziţie completivă de ~ = propoziţie care arată acţiunea exprimată printr-un verb pasiv.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aléatoire, lat. aleatorius)
1. care depinde de un eveniment incert; supus hazardului; întâmplător; stocastic.
2. variabilă ~ie (sau stocastică) = mărime care poate avea diferite valori, fiecare dintre ele fiind luată ca o anume probabilitate; muzică ~ie = muzică în care autorul introduce elemente de hazard, de improvizaţie.