Rezultate secundare (Autorităţi,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (germ. autoritativ)
1. care impune cu autoritate ceea ce pare a fi un adevăr incontestabil.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. anarchiste, rus. anarhist, germ. Anarchist)
1. I. referitor la anarhism, ideal politic bazat pe suprimarea statului şi autorităţii.
2. care este favorabil anarhismului; care mărturisește, care exprimă sau care răspândește această doctrină.
3. II. adept al anarhismului; persoană care profesează, care practică anarhismul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. autocrator, gr. autokrator)
1. titlu dat, în Grecia antică, deţinătorilor unei autorităţi absolute.
2. bazileu ~ = (la Bizanţ) titlu oficial al împăratului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. avis)
1. înştiinţare oficială; documentul prin care se face.
3. apreciere, rezoluţie a unei autorităţi; consimţământ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compétence, lat. competentia)
1. capacitate a cuiva de a se pronunţa asupra unei probleme, de a face ceva.
2. aptitudine, calitate a unei autorităţi, a unui funcţionar de a exercita anumite atribuţii.
3. a fi de ~a cuiva = a intra în atribuţiile cuiva; a-şi declina ~a = a se declara fără autoritate, fără pregătirea necesară sau legală pentru a soluţiona un litigiu.
4. ştiinţa lingvistică implicită, interiorizată de subiecţii vorbitori ai unei limbi.
5. particularitate a unui agent morfogenetic de a deplasa elementele unei roci.
6. (biol.) capacitate a celulelor de a reacţiona la semnale de dezvoltare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. conspiration, lat. conspiratio)
1. acord secret între mai multe persoane pentru a răsturna puterea stabilită; complot.
2. uneltire secretă și ilegală îndreptată împotriva statului și autorităților publice, sau împotriva oricărei alte organizații.
3. (var.) (înv.) conspirațiune.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. quasi-contrat)
1. aranjament fără o perfectare legală; angajament implicit, independent de orice contract.
2. contract imperfect încheiat între guvern şi producător în vederea încurajării unei anumite producţii.
3. acord între autoritățile publice și un producător pentru a susține o producție.