arbitraj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arbitrage)

1. soluționare a unui diferend de către o persoană sau o instituție autorizată.
2. ~ de stat = organ de stat care rezolvă anumite litigii patrimoniale.
3. conducere a unei aplicații tactice, a unei competiții sportive de către un arbitru.
4. hotărâre luată de un arbitru.
5. (fin.) cumpărare de valută, acțiuni, rente, argint, aur etc. pentru vânzare pe aceeași piață sau pe o alta.

autotratament

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto1- + tratament)

1. tratament medical aplicat fără o indicație medicală autorizată.

pilot 1

Parte de vorbire:  adj., s.  
Etimologie: (fr. pilote)

1. s. m. conducător al unei (aero)nave, al unei mașini.
2. ~ automat = aparatură care menține automat drumul unei (aero)nave.
3. persoană autorizată să conducă nave, trenuri etc. în locuri primejdioase.
4. adj. (despre o uzină, o fermă etc.) care servește ca model, drept călăuză.
5. stație ~ = stație model, etalon; vas ~ = pilotină.

sancționa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. santionner)

1. a confirma, a întări o lege, o dispoziție printr-o semnătură autorizată; a ratifica.
2. a aplica o sancțiune (2).

malware

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. mal[icious] [soft]ware, malware)

1. (inform.) software dezvoltat în scopul afectării unui sistem informatic; software rău intenționat, software dăunător.
2. (inform.) set de programe concepute de un hacker cu scopul de a fi instalate într-un sistem pentru a declanșa o operațiune neautorizată sau pentru a perturba funcționarea sistemului (ex. un virus informatic este un ~).
3. (inform.) set de programe destinate să deturneze criptomonedele în timpul unui transfer; software pentru furtul de criptomonede.

foc verde

Parte de vorbire:  loc. subst.  
Etimologie: (cf. fr. feu vert)

1. culoarea semaforului care indică că trecerea este autorizată.
2. (prin ext.) permisiunea, de a începe, de a întreprinde ceva; autorizație, acord.
3. (var.) (prin elipsă) verde.