Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (cesi/une/ + -ona)
1. a face o cesiune; a renunța de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. défaveur)
2. în ~a (cuiva) = în dezavantajul (cuiva).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. défavorable)
1. în dezavantajul cuiva; nefavorabil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. faveur, lat. favor)
1. avantaj, bunăvoinţă care se acordă cu preferinţă cuiva.
2. în ~a cuiva = în avantajul cuiva.
3. afecţiune, trecere de care se bucură cineva pe lângă o persoană.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (ne- + favorabil)
1. care este în dezavantajul cuiva; potrivnic; defavorabil.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. plaider)
1. a susţine, a apăra înaintea unei instanţe judecătoreşti interesele unei părţi într-un proces; a susţine o cauză, o idee.
2. a fi în avantajul cuiva sau a ceva.