Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aventurier, it. avventuriere)
1. om care caută aventuri om fără căpătâi, vagabond.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aventurine)
1. varietate de cuarţ cu numeroase foiţe de mică galbenă sau verzuie, care reflectă lumina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aventurisme, rus. avantiurizm)
1. spirit de aventură, tendinţă de a lua hotărâri pripite.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aventuriste, rus. авантиурист)
1. caracterizat de aventurism.
2. care are caracter de aventură; privitor la aventură.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aventurier, it. avventuriere)
1. om care caută aventuri om fără căpătâi, vagabond.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aventuriste, rus. авантиурист)
1. caracterizat de aventurism.
2. care are caracter de aventură; privitor la aventură.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aventureux, it. aventuroso)
1. care are caracter de aventură sau gust pentru aventură; care constituie o aventură.
2. (despre oameni) înclinat să se angajeze în aventură, într-o încercare dificilă, periculoasă, plină de neprevăzut.
3. (despre oameni) care iubește aventura, se lansează de bunăvoie în aventuri; amator de acţiuni îndrăzneţe şi riscante.
4. care abundă, care este plin de aventuri (ex. viață aventuroasă).
5. plin de riscuri (ex. proiect ~).
6. care îl caracterizează pe cavalerul rătăcitor în căutare de aventuri.
7. predispus la aventuri amoroase.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. boucanier)
1. denumire dată coloniştilor francezi din America, din sec. XVII, care se ocupau cu vânătoarea de vite cornute sălbatice.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cape, it. cappa)
1. pelerină (scurtă) de blană sau de stofă.
2. de ~ şi spadă = (despre un roman sau film) de aventuri, cu multe dueluri şi înfruntări primejdioase.
3. dispozitiv de protecţie împotriva accidentelor la maşini, la ferăstraie etc.
4. poziţie pe care o ia o navă pe un timp neprielnic, cu vânt foarte puternic, care îi permite să suporte mai uşor valurile, vântul, furtuna.
Parte de vorbire: s.
Origine: (sp., fr. conquistador)
1. nume dat aventurierilor spanioli din sec. XV-XVI care plecau să cucerească teritorii în America sau în altă parte a lumii.