Dictionar

aversiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aversion, lat. aversio)

1. repulsie.
2. antipatie profundă; ură, resentiment.
 

extraversiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. extraversion)

1. înclinație psihologică deosebită către lucrurile din afara eului propriu, către ambianța socială.
2. orientare a libidoului în afara propriei persoane.
3. revărsare în afară a unui organ cavitar.
 

abhora

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. abhorrer, lat. abhorrere „a se îndepărta cu oroare de”)

1. a avea oroare, aversiune pentru un lucru sau persoană; a urî, a detesta.
 

androfobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. androphobie)

1. aversiune patologică față de bărbați; misandrie.
 

antipatie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. antipathie, lat. antipathia)

1. sentiment irezonabil de aversiune, de repulsie a unei persoane față de o altă persoană sau față de un lucru; resentiment.
2. (înv.) incompatibilitate, opoziție obiectivă între mai multe persoane sau între mai multe lucruri.
3. (var.) (înv.) antepathie.
4. (antonime) simpatie, empatie; afinitate.
 

bibliofobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (germ. Bibliophobie, engl. bibliphobia)

1. aversiune patologică față de cărți, albume, biblioteci.
 

cherofobie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chérophobie)

1. aversiune patologică față de veselie, de buna dispoziție.
 

citatofobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (citat + -fobie)

1. idiosincrasie sau aversiune față de citate.