Dictionar

avid, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. avide, lat. avidus)

1. pasionat, doritor de ceva.
2. lacom, nesățios.
 

aviditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avidité, lat. aviditas)

1. însușire de a fi avid; lăcomie, poftă nelimitată.
2. (chim.) proprietate a unor substanțe de a reacționa cu intensitate față de altele.
 

gravid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gravide, lat. gravida)

1. (femeie) însărcinată.
 

aviditate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. avidité, lat. aviditas)

1. însușire de a fi avid; lăcomie, poftă nelimitată.
2. (chim.) proprietate a unor substanțe de a reacționa cu intensitate față de altele.
 

bibliofag, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.  
Etimologie: (fr. bibliophage)

1. (insectă) care distruge cărțile și actele; care mănâncă cărți.
2. (figurat) care „devorează” o carte prin lectură avidă și rapidă.
 

colostroree

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. colostrorhée)

1. secreție exagerată și spontană de colostru în timpul gravidității.