abaxial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr., engl. abaxial)

1. situat în afara unui ax central.
2. (anat.) situat în afara axei unui organ.
3. (bot.) aflat pe par­tea laterală externă și opusă axei (ex. floare ~ă).

abscisă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abscisse, lat. /linea/ abscissa)

1. (mat.) număr real care indică pe o axă lungimea și sensul segmentului cuprins între originea axei și un punct dat, determinând poziția acestuia.
2. prima coordonată carteziană (orizontală) a unui punct.

androfor

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. androphore)

1. (bot.) peduncul rezultat din alungirea ultimului internod al pedunculului floral, pe care sunt prinse staminele.
2. (bot.) suport al staminelor sau al anteridiilor.
3. (bot.) porțiunea alungită a axei florale dintre periant și stamine la florile mascule.
4. (bot.) tubul format din filamentele staminale sudate, purtând anterele.

anizoforie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anisophorie)

1. tendință de deviație în sus a axei vizuale a unui ochi.

anteversie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. antéversion)

1. (med.) îndoire, întoarcere sau deplasare anterioară a unui organ; înclinarea înainte a axului vertical al unui organ.
2. ~ femurală = afecțiune în care colul femural se înclină înainte față de restul femurului.
3. ~ a uterului = înclinarea axei verticale a uterului, al cărui fund este înclinat înainte și colul uterin ridicat înapoi.
4. (var.) anteversiune.
5. (antonime) retroversie, retroversiune.

apertură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. aperture, lat. apertura)

1. loc liber pe unde se poate pătrunde în interiorul unui lucru sau prin care se poate vedea; deschizătură, orificiu.
2. grad de deschidere a canalului fonator în timpul emiterii unui fonem.
3. caracteristică a aparatelor microscopice, fotografice etc. dată de unghiul sub care se vede diametrul primei lentile din punctul de intersecție al axei obiectivului cu planul acestuia.
4. (bot.) zona cu cea mai mică rezistență de pe suprafața boabelor de polen prin care germinează tubul polinic.