Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.
Origine: (fr. abducteur, lat. abductor)
1. (muşchi) care produce sau permite abducţia.
2. I. califică un mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului.
3. II. mușchi care îndepărtează un membru de axul median al corpului sau două organe unul de celălalt.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. antéversion)
1. (med.) îndoire, întoarcere sau deplasare anterioară a unui organ; înclinarea înainte a axului vertical al unui organ.
2. ~ femurală = afecțiune în care colul femural se înclină înainte față de restul femurului.
3. ~ a uterului = înclinarea axei verticale a uterului, al cărui fund este înclinat înainte și colul uterin ridicat înapoi.
5. (antonime) retroversie, retroversiune.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. anticlinal)
1. partea concavă a unei cute a scoarţei terestre.
2. (biol.) plan de diviziune celulară perpendicular pe axul central.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. astrocytome)
1. tumoare glială benignă a nevraxului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. axomètre)
1. aparat pentru determinarea axului cilindric al unei lentile.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brachyanticlinal)
1. anticlinal scurt, cu axul scufundat la ambele capete.